Constanta online: STIRI, INFORMATII, NOUTATI

Inaltarea Sfintei Cruci, sau Ziua Crucii: semnificatii, traditii si obiceiuri

14 septembrie - Ziua Crucii, sau Inaltarea Sfintei Cruci - una din cele mai mari sarbatori ortodoxe

Una dintre cele mai vechi si mai importante sarbatori ortodoxe, Inaltarea Sfintei Cruci, cunoscuta in popor drept Ziua Crucii, este celebrata in fiecare an pe data de 14 septembrie, informeaza site-ul crestinortodox.

Inaltarea Sfintei Cruci. Pe data de 14 septembrie crestinii ortodocsi celebreaza doua evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost rastignit Isus Hristos: Aflarea Crucii si inaltarea ei de catre episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum si Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, depusa ulterior in biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

Ca semn de cinstire a celor doua evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecarui an, in bisericile ortodoxe are loc o ceremonie speciala, prin care Sfanta Cruce este scoasa din Altar in mijlocul lacasurilor de cult, in timp ce enoriasii rostesc la fiecare cerere a preotului “Doamne miluieste”. Dupa ce toti credinciosii s-au inchinat, pe rand, si au sarutat Sfanta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va ramane pana la odovania sarbatorii, ce are loc pe 21 septembrie.

Inaltarea Sfintei Cruci este o sarbatoare importanta, amintind credinciosilor despre patimile Mantuitorului, motiv pentru care in aceasta zi se tine post, pentru sanatatea familiei si spor in gospodarii.

Inaltarea Sfintei Cruci. In zonele viticole, dupa Ziua Crucii se trece la culesul viilor, pe cand in alte parti se bat nucii ori se aduna ramuri de alun, despre care spune ca, daca vor fi culese de Inaltarea Sfintei Cruci, acestea vor dobandi puteri miraculoase.

Tot de Ziua Crucii credinciosii nu au voie sa consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, adica acele fructe sau legume ale caror miez se aseamana cu o cruce.

Inaltarea Sfintei Cruci: sfarsitul verii si inceputul toamnei

Inaltarea Sfintei Cruci. Ziua de 14 septembrie este considerata si data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri, cum ar fi Carstovul Viilor si Ziua Șarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor. A doua denumire este legata de faptul ca, din aceasta zi, se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara. La sate, inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita “piatra nestemata”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.

Inaltarea Sfintei Cruci. Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.

Tot in aceasta zi, in Bucovina se faceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pilda, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, crezand ca astfel vor avea parte de recolta bogata in toamna viitoare.

loading...